Săptămâna trecută au fost validate noile Consilii de Administrație ale radioului – SRR și televiziunii publice – SRTv, iar astăzi au fost validați și președinții acestora.
Noile Consiliile de Administraţie ale TVR și Radio România
Luni 17 noiembrie comisiile reunite de cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului i-au audiat pe candidații propuși de partidele parlamentare pentru Consiliile de Administraţie ale SRTv și SRR și au votat care dintre aceștia să rămână în conducerea celor două instituții publice.
Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului României a validat marți componența noilor consilii.
Consiliul de Administraţie al SRTv este format din
Stelian Bărăgan, Camelia Loredana Corchiş și Nicoleta Amalia Matei, din partea PSD;
Monica Simona Ghiurco, din partea AUR;
Radu Carp și Cristina Ancuţa Pocora, din partea PNL;
Catrinel Paula Trofin din partea USR;
Anderco Aliz-Timea , din partea UDMR;
Borislav Velimirovici, din partea Minorităţilor Naţionale;
Cristiana Narcisa Manciu, din partea Preşedintelui României;
Ana Adriana Săftoiu, din partea Guvernului;
Cristinel Godinac și Emanuel Sorin Torică, din partea salariaţilor SRTv.
Membrii supleanţi sunt Daniela Sava și Gheorghe Croitoru (PNL); Cătălin Ghiță (USR); Rafael Udriște (AUR); Kis Timea (UDMR), Gjorgji Ivanovski (Minorităţi Naţionale); Bogdan-Alexandru Cuza (Președintelle României); Mariana Luca (Guvernul României); Gabriela Luminița Iordănescu şi Alina Amza (salariaţii SRTv).
Consiliul de Administraţie al SRR are următoarea componenţă:
Ruxandra Ileana Săraru, Radu Bogdan Herjeu și Alexandru Ioan Şerbănescu, din partea PSD;
Maria Muntean, din partea AUR;
Vlad Mircea Pufu, din partea PNL;
Robert Cristian Schwartz și Alexandra Coliban, din partea USR;
Bodoczi Annamária din partea UDMR;
Ruxandra Georgeta Gheorghe din partea Grupului Minorităţilor Naţionale;
Dragoş Gabriel Pătlăgeanu, din partea Preşedintelui României;
Nadina Ioana Dogioiu, din partea Guvernului;
Marius Dorian Tănase şi Nicoleta Viorica Balaci din partea salariaţilor SRR.
Membrii supleanţi sunt: Maria Lăcrămioara Nicolescu (AUR), Alexandra Bogdan (PNL), Cristian Gabriel Seidler (USR), Katalin Demeter (UDMR), Mirela Antoanela Petrescu (Grupul Minorităţilor Naţionale), Camelia Tatiana Ilie (Președintele României), Daniela Elena Sălbatecu (Guvern), Mihai Ioan Miclăuş şi Laurenţiu Marius Olteanu (Salariaţii SRR).
Noii Preşedinți – Directori Generali ai TVR și Radio România
Membrii Consiliului de Administraţie i-au propus ulterior pe Adriana Săftoiu și respectiv pe Robert Cristian Schwartz în funcția de Preşedinte Director General al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), respectiv Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR).
În şedinţa de marţi 25 noiembrie, Comisiile de Cultură ale Camerei Deputaților și Senatului au dat aviz favorabil, după audieri, Adrianei Săftoiu și lui Robert Schwartz pentru funcţiile de preşedinte-director general al televiziunii publice și respectiv al Societăţii Române de Radiodifuziune.
La audieri candidați au avut la dispoziție cinci minute pentru a se prezenta, iar apoi reprezentanții partidelor politice le-au putut adresa adresa întrebări, nu au avut întrebări și nici nu au făcut comentarii reprezentanții PSD și PNL.
Adriana Săftoiu – TVR:
N-am să mai fac vreo referire la CV-ul meu, pentru că am vorbit despre acest lucru data trecută și atunci aș face doar câteva precizări despre ceea ce ar urma să am în vedere în cazul în care votul este pozitiv. Vreau să spun de la început că nu am posibilitatea, și dumneavoastră ați folosit un cuvânt foarte bun, a clarifica, nu am posibilitatea să clarific aici și acum care este situația Televiziunii Române. Sigur că în toată această perioadă de când a fost nominalizarea și votul în plen pentru tot Consiliul de Administrație, am primit informații, numai că toate aceste informații sunt fie pe surse directe, adică din presă, fie prin discuții care nu sunt asumate oficial.
Și atunci aș prefera ca în această discuție cu dumneavoastră să fac mai puține referiri la ceea ce am aflat despre situația televiziunii, dar în egală măsură, dacă dumneavoastră sunteți de acord, într-un timp rezonabil, după ce noul Consiliu de Administrație se va întruni și vom vedea care e situația, să ne reunim și să vă facem atunci o prezentare în cunoștință de cauză.
Ce e clar e că Televiziunea Română în acest moment este o instituție, din păcate, percepută ca o instituție bugetară, mai degrabă decât o instituție media, chiar și instituțiile statului se raportează la televiziunea română ca la o instituție bugetară administrativă. Și cred că din acest punct de vedere va trebui să facem foarte multe lucruri ca să schimbăm această percepție și cu anumită rezervă aș spune că s-ar putea ca și o parte din personalul instituției să își gândească la modul acesta statutul. Pentru că e adevărat Televiziunea Română este finanțată în proporție de aproape 90% din bugetul statului și, din păcate, o mare parte din aceste venituri se duc pe salarii. Nu prea mai poate fi vorba despre multe investiții.
Adeseori se spune despre faptul că Televiziunea Română are audiențe foarte mici. Și când se spune, nu mă refer la lucruri la colțul străzii. În mod real, uitându-mă și eu pe rating-uri în aceste zile, trebuie să recunosc că există canale care fac 0-0-0-0 pe tronsoane foarte multe. Sigur că menirea televiziunii române nu e să facă audiență. În legea 41 din 94, e definit ca serviciul public care trebuie să informeze, care trebuie să educe, care trebuie să ofere inclusiv divertisment. Nu spune că trebuie să facă audiență, dar nici nu spune că trebuie să faci 0-0-0. Și atunci va trebui să ne gândim împreună cu Consiliul de Administrație, cu Comitetul Director care va fi, cum împăcăm noi legea, cerințele pe care le adresează prin lege televiziunii și totuși o audiență care să nu fie așa.
Dacă m-ați întreba acum și ce veți face, doamnă, cu cele șapte canale plus cinci regionale, nu știu să vă spun acum, dar în egală măsură, în momentul în care vezi că sunt niște canale înființate care fac 0-0-0-0, îți pui întrebarea ce se întâmplă, adică, da, e clar că va trebui să ne gândim la acest lucru.
Dacă o să mă întrebați despre taxa radio-tv, am să vă spun din nou că în acest moment nu cred că românilor, numai dacă le mai spui cuvântul taxă și dacă le spunem că le punem o taxă de 0,50 de bani, o să zică ”ok, bine, hai, un leu pentru Ateneu”. Nu cred că în acest moment putem vorbi de taxă. Știu că la Ministerul Culturii se discută despre o lege ca să reintroducem această taxă, dar eu aș fi pe moment rezervată și dintr-un motiv foarte simplu. Prin faptul că noi primim bani de la buget înseamnă că oamenii, de fapt, ne dau o taxă.
Inclusiv prin acest buget care vine la noi, care vine din taxe și impozite, e o formă de taxă. Eu mi-aș dori foarte tare ca, pe perioada mandatului care nu știm cât este, sigur că legea spune 4 ani, dar s-au văzut lucruri și mai neplăcute, mai diferite, să vedem mulți oameni adunându-se în jurul televiziunii române și să zică vrem taxe, e atât de bine, e atât de frumos la televiziunea română încât dorim taxe.
După această prezentare Adriana Săftoiu a răspuns întrebărilor politicienilor.
Reprezentantă AUR (Dumitrescu): Aș fi vrut să știu în ce fel veți putea să reflectați interesul public fără partizanat, cum veți reuși să evitați excesele ideologice din ultimii ani, ținând fond că în studiourile regionale, la momentul actual, nu se respectă timpii de antenă conform ponderii parlamentare, ei ne fiind respectați și totuși 50% din populația României este suveranistă.
Adriana Săftoiu: În acest moment nu știu dacă lucrurile stau așa cum le-ați spus, dar vă asigur că voi monitoriza cu atenție dacă într-adevăr nu se respectă ponderea electorală și da, nu cred că e un secret, a devenit deja un fel de cutumă ca instituțiile bugetare, media, să aibă această tendință de a crede că trebuie să reflecte neapărat doar instituțiile care îți dau de mâncare, nu? Da, nu cred că asta trebuie să facă televiziunea ca serviciu public și cred într-adevăr că trebuie să respecte acest vot al românilor așa cum se reflectă el în procente.
Reprezentantă UDMR: Cum consideră, numărul angajaților SRTV este mic sau mare față de performanța sau față de audiențele televiziunii?
Adriana Săftoiu: Nu am să vă dau un răspuns ipocrit zicându-vă că nu știu, încă nu m-am gândit. Sigur că foarte multă lume spune că sunt televiziuni care, cu un număr mult mai mic de angajați, fac audiență. Doar că trebuie să ne gândim din nou la ceea ce spune legea, că menirea televiziunii nu e neapărat audiența. Dacă numărul e mare, dacă numărul e mic, nu cred că va trebui să-l raportăm doar la audiență, ci și la alte criterii. Dar am să vă rog să ne îngăduiți răgazul până la următoarea întâlnire ca să discut cu toți colegii din Consiliul de Administrație cum văd, ei și eu, acest aspect.
Reprezentant SOS: Aș avea mai multe întrebări. În primul rând, dacă nu consideră prea mare bugetul de aproape 100 milioane de euro pentru rating-ul aproape de zero, după cum zicea dumneaei, în sensul în care cel mai mare rating din grupul TVR are un serial corean. Asta pe de-o parte.
Pe de altă parte, dacă va ataca problema pe care o consider eu a multiplelor familii, să zic așa, care sunt angajate în TVR din tată-în fiu, dacă e sau nu asta o problemă.
Nu în ultimul rând despre situația cu Eurovision-ul. An de an e un scandal legat de Eurovision în România. Din cauza inclusiva tentei transumaniste pe care au luat-o la această turnură de o bună bucată de timp.
Și o curiozitate personală, în calitate de vice-președinte al Federației Române de Judo, noi la federațiile mai mici avem o problemă cu mediatizarea. Și sigur că eu, în această calitate a mea, mi s-ar părea foarte de bun augur dacă televiziunea română ar considera să transmită live măcar campionatele naționale de senior la federațiile acestea cu mai puțină mediatizare, dar care, totuși, sunt olimpice. Asta ar ajuta într-o bună măsură și cu sponsorizări federațiile sportivi și așa mai departe.
Adriana Săftoiu: Bugetul nu cred că e mare. Ce e rău e că cei mai mulți bani vin de la bugetul de stat și că televiziunea română nu reușește în momentul de față să aibă venituri proprii. Mie mi-ar plăcea să avem bani și mai mulți ca să începem să facem producții bune, investiții. Să știți că sunt filme coreene, chiar merită.
M-ați întrebat de familii. Da, cum vă spuneam, mi-au ajuns și mie aceste informații că există multe familii angajate acolo. Nu știu să vă spun acum, nu știu dacă asta înseamnă că cei care fac parte din familie nu-și fac treaba și sunt doar angajați pentru că sunt rude între ei. Nu știu să vă răspund încă.
Cu Eurovision, fiul meu care a aflat că sunt nominalizată, mi-a zis În sfârșit aduce Eurovisionul, da? Și am zis stai liniștit să vedem dacă avem bani. Deci da, eu sper să se întâmple lucrurile acestea,
iar cu ceea ce a spus dumneavoastră voi vedea toată așa în consiliul de administrație ce se poate face în acest sens și vă vom răspunde în mod punctual.
Adriana Săftoiu a fost avizată cu 20 voturi pentru, o abținere și 6 împotrivă.
Robert Cristian Schwartz – Radio România:
Mă bucur mult că Adriana Săftoiu a avut în introducerea ei cadrul de la care pleacă televiziunea română. Radioul public pleacă de la un cadru asemănător, dar atunci când vorbim despre rating, evident, radioul public este lider de piață cu 23,3% la nivel național, iar Radio România Actualități, în urban și în rural, este tot lider de piață, cu peste 12, respectiv 13%. Radioul public este o instituție de interes strategic și cred că, împreună cu Consiliul de Administrație, vom încerca să punem radioul public în continuare pe acei piloni stabili care permit radioului o prezență vizibilă, spun eu, gândindu-mă și la producții multimedia, evident. Voi propune dezvoltarea și consolidarea unui cadru media public, vrem să producem, să distribuim în continuare un conținut relevant, fiind postul public de radio.
În 2028, Radio România va împlini 100 de ani și centenarul nu este doar o aniversare, ci este ocazia de a prezenta publicului valoarea acestei instituții, de a consolida identitatea ei și de a lăsa în urmă proiecte durabile.
Proiectul meu de management, pe care vreau să-l prezint și să-l elaborez împreună cu Consiliul de Administrație, este structurat pe câteva direcții strategice și, pentru că președintele Consiliului de Administrație este și director general, nu pot să nu mă refer și la conținutul editorial și propun, ca politici pe termen lung, dezvoltarea producțiilor multimedia, adaptarea programelor pentru un public mai tânăr și consolidarea produselor culturale și educaționale.
Obiectivul nostru ar trebui să fie următorul să fim relevanți pentru toate generațiile. Iar în acest context, una din direcții este transformarea digitală. Fără o digitalizare completă, radio-ul public nu poate rămâne competitiv.
O altă direcție este reducerea birocratiei și introducerea unui sistem modern de evaluare a performanței. Vom propune un program amplu de formare profesională și atragerea unor tineri specialiști.
În cele din urmă, dar evident, cred că e cea mai importantă chestiune într-un plan de management, ar fi sustenabilitatea financiară și pentru aceasta eu propun o planificare bugetară, ideal ar fi multianuală, optimizarea costurilor și diversificarea venitorilor proprii. Aici mă gândesc, evident, la proiectele culturale, la formațiile, la târgul de carte Gaudeamus, care începe pe 3 decembrie, cum bine știți, la licențiere, la parteneriate naționale și internaționale
Și mă gândesc că am putea revitaliza Fundația Radio-România. Prin această fundație, dacă facem o analiză și facem o comparație cu Radio France, cu BBC sau cu ARD Deutschland, există fundații în Franța, în Germania, în Marea Britanie, pe lângă posturile publice, prin care se pot derula proiecte, proiecte care vor fi susținute financiar, evident.
Într-un moment dificil în care România trebuie să acopere un deficit, nu mă aștept că bugetul radio-lui o să crească prea mult, dar vreau să găsim împreună soluții cu salariații radio, cu Consiliul de Administrație, cu Parlamentul, pentru ca radio-ul nu numai să-și continuă misiunea publică pe care o are, ci să o diversifice. Și acest proiect, aș putea spune în concluzie, propune o reformă realistă, coerentă și orientată spre viitor. Voi avea un motto pe care l-am și lansat al altăieri. Sunt trei chestiuni care cred că învăluie, în cel mai clar mod, managementul nostru, inovație, transparență, încredere.
După această prezentare Robert Cristian Schwartz a răspuns întrebărilor reprezentanților partidelor.
Reprezentant AUR: Dacă sunteți la curent cu ce se întâmplă pe partea de plata emițătorilor la SNR, pentru că pe unde medii sunt costuri foarte mari de exploatare și de aici se ridică o întrebare, așa, cu două, trei ramificații.
Ce mandat aveți din partea partidului Uniunea Salvației România, care v-a propus, în ceea ce privește Societatea Română de Radiodifuziune?
Și aici, ca să fim cât se poate de clari și de exacți, aș vrea să știu cum vedeți dumneavoastră, dacă vedeți reforma, pentru că ați spus și dumneavoastră că sunt audiențe foarte bune, există o performanță, însă, de-a lungul timpului, numărul de angajați a scăzut (pe cale naturală, ce-i drept) și trebuie păstrat acest echilibru. Mai simplu, veți face disponibilizări? Și o curiozitate personală, pentru că aici vorbim de peste 1.500 de angajați. În experiența dumneavoastră trecută la Deutsche Welle, cam care a fost dimensiunea echipei pe care ați coordonat-o?
Robert Schwartz: Nu am niciun mandat politic din partea USR. Ar fi fost oricum un element care m-ar fi făcut să nu accept această candidatură. Pentru că nu doar legea ne obligă să mergem pe un curs apolitic și depolitizat în Societatea Română a Radiodifuziunii, ci este o chestiune a bunului simț pentru oricare jurnalist profesionist care ar intra într-o poziție de management.
Disponibilizări? Nu. Mai mult nu pot spune decât atât. Nu. Vor exista programe de reconversie profesională. Există o colaborare extraordinară între Radio România și Deutsche Welle Academy, de pildă, pe care o cunosc și pe care am susținut-o din totdeauna. Va fi un transfer de expertiză, vor fi parteneriate, vor fi proiecte de twinning, de îngemănare între instituții, ca să încercăm să lăsăm echipa de profesioniști așa cum este ea. Dar, evident, cu cursuri de perfecționare, pentru că lumea evoluează. Evoluează și radio-ul public.
Dimensiunea? Mă bucur că mă întrebați. Evident, n-am fost președinte, director general Deutsche Welle cu 4.000 de angajați, respectiv 3.000 de angajați și 1.000 de colaboratori externi. Dar am condus mai întâi departamentul în limba română cu 60 de persoane, iar apoi, în poziția mea de vice-director pentru Europa, au fost 450 de persoane. Nici o comparație, dar cred că sunt într-o poziție în care voi putea dovedi că voi reuși această misiune pe care sper să o primeasc.
Problema SNR-ului este o problemă la fel de importantă și pentru Televiziunea Română. Sunt costuri mari. Sigur că ar exista nevoia unor discuții, nu numai interne, ci și împreună cu Parlamentul, pentru că dacă avem în buget o sumă alocată pentru SNR, în acest buget nu este alocată suma pentru TVA. Așa că există acolo o poveste care trebuie rezolvată. Depindem, evident, de SNR ca să ajungem în casele oamenilor, dar sunt convins că vom găsi o formulă prin care bugetul va fi ușor ajutat, ca să ne putem concentra pe ceea ce contează cel mai mult.
Reprezentantă UDMR: Cum vedeți rolul redacțiilor regionale și cum veți stimula colaborarea pentru a reflecta mai bine diversitatea culturală și lingvistică a României?
Robert Schwartz: Evident, înainte să încep să vizitez studiourile teritoriale, posturile regionale, voi avea la un moment dat și o întâlnire cu redacțiile de aici, de la București, în limba maghiară, în limba germană, în celelalte limbi, pentru că este foarte important să reflectăm nu doar existența minorităților naționale în România, ci și problemele cu care se confruntă, bucuriile, necazurile, inițiativele, cooperarea între minorități împreună cu majoritatea. Deci, cu siguranță că voi fi foarte interesat să văd cum arată emisiunile, să ascult emisiunile, să ascult doleanțele, de altfel asta va fi probabil prima mea misiune, să stau de vorbă cu oamenii din radio din București și din întreaga țară, să vedem unde putem ajuta, ce putem face, dar, evident, minoritățile naționale fac parte din acest program.
Reprezentant AUR: Din punct de vedere editorial cum vedeți pe mai multe paliere, atât conținutul muzical, că și el e important pentru Radio România Actualități, cât și editorial, cât și raportul între conținut regional și central difuzat pe anumite paliere
Robert Schwartz: Radio România are trei frecvențe naționale, Radio România Actualități, Radio România Cultural și Antena Satelor. Știu, ori de câte ori vin la București, multe lume îmi spune: ai ascultat Radio România Cultural? Și nu pot să spun decât da, am ascultat, pentru că multe lume stă și ascultă chiar în mașină Radio România Cultural. Nu numai teatrul radiofonic vechi, din arhivă, ci ceea ce se produce acum la Radio România Cultural.
Evident, m-ați întrebat de muzică, voi sprijini în continuare și acest palier de muzică. Dar să nu uităm că Radio România Actualități este postul public prin care noi venim în întreaga țară cu informații verificate și verificabile. Și de aceea voi încerca împreună cu comitetul director, că acum intrăm în schema cealaltă, da?! Ca președinte de Consiliul de Administrație stau într-o parte și ca director general mă interesează evident ceea ce ați întrebat dumneavoastră poziția mea editorială. Va exista un departament destul de important de fact-checking, tocmai ca să evităm căderea în plasa unor știri false. Și aici am o experiență de la Deutsche Welle, unde acest departament a fost înființat acum câțiva ani și este extrem de important, publică în fiecare zi pentru toată lumea, deci nu doar intern, niște cazuri și e foarte bine să intrăm cu aceste informații în publicul larg. Pentru că, și acum vin la următorul punct, să nu uităm informații clare, cultura, dar și educația pentru media e foarte importantă. Prin acest departament fact-checking vom contribui la educația de a consuma informația corectă, echitabilă și, cum spuneam, verificată și verificabilă.
Reprezentant AUR (Mihail Neamțu): Cine sunt fact-checkerii aceștia și cum îi alegeți?
Robert Schwartz: Sunt jurnalisti profesioniști din toate departamentele și vom încerca să găsim oameni mai tineri care au și eu o abilitate să caute în internet informațiile la sursele verificabile și ele, ca să avem un pachet cât se poate de complex atunci când căutăm și găsim răspunsurile la fake news.
Robert Schwartz a fost avizat cu 19 voturi pentru și 8 împotrivă.
Cei doi conducători ai insistuțiilor publice de radio și televiziune au fost astăzi validați prin vot de plenul reunit al Parlamentului României, deci practic își pot exercita de acum funcțiile.
Update 27 noiembrie:
Invitat la „Apelul matinal” de la Radio România Actualități, Robert Schwartz, a vorbit despre începutul de mandat, despre emoția ”întoarcerii acasă” și despre direcția în care vrea să conducă instituția.
Update 29 aprilie 2026:
Surse: Radio România, TVR, înregistrările audierilor din Camerele Parlamentului
Foto colaj: tvr.ro, cdep.ro, srr.ro
